Apneea în somn: ce poți face pentru un somn mai sănătos și o viață mai echilibrată

Apneea în somn: ce poți face pentru un somn mai sănătos și o viață mai echilibrată

1. Cum recunoști apneea de somn și de ce nu trebuie ignorată
2. Cum afli dacă ai apnee în somn - etapele diagnosticării
3. Metode de tratament: cum poți ține apneea sub control și să-ți recapeți somnul
   • Terapia CPAP: standard în tratamentul apneei
   • Dispozitivele orale, o alternativă eficientă
   • Chirurgia, soluția pentru cazurile severe
   • Terapia hiperbară: un aliat neașteptat în recuperarea după apnee
4. Cum să trăiești bine cu apneea de somn pe termen lung

Te trezești obosit, cu dureri de cap sau cu senzația că n-ai dormit deloc, deși ai stat în pat 7-8 ore? Sforăitul puternic și pauzele în respirație pe timpul nopții ar putea semnala o problemă serioasă: apneea de somn. În România, specialiștii estimează că peste 900.000 de persoane ar putea suferi de apnee obstructivă în somn, multe dintre ele fără să fie diagnosticate Şi, netratată, poate duce la probleme de sănătate grave: de la boli cardiovasculare, până la diabet și depresie. Vestea bună este că, deși nu are o „vindecare” definitivă, există o serie de opțiuni care pot îmbunătăți considerabil somnul și pot reduce riscurile asociate.

Cum recunoști apneea de somn și de ce nu trebuie ignorată

Apneea în somn este caracterizată prin pauze repetate în respirație în timpul somnului, cauzate de obstrucția parțială sau totală a căilor respiratorii. Aceste pauze pot dura de la câteva secunde până la peste un minut și pot apărea de zeci sau chiar sute de ori pe noapte. Aceste întreruperi nu doar fragmentează somnul, ci și compromit oxigenarea adecvată a organismului, ceea ce poate afecta funcționarea organelor vitale.

Simptomele clasice includ sforăit puternic, treziri frecvente cu senzația de sufocare, somnolență excesivă în timpul zilei, dureri de cap matinale și dificultăți de concentrare. Persoanele afectate pot experimenta modificări de dispoziție, scăderea performanței la locul de muncă și chiar risc crescut de accidente auto din cauza oboselii.

Pe termen lung, apneea netratată poate duce la hipertensiune, aritmii, infarct miocardic, accident vascular cerebral și chiar tulburări neurocognitive. Conform unui raport al Societății Române de Pneumologie, doar 15% dintre românii cu apnee de somn sunt diagnosticați corect, ceea ce înseamnă că mii de oameni rămân fără tratamentul de care au nevoie, crescând astfel riscul unor complicații majore asupra sănătății.

Cum afli dacă ai apnee în somn - etapele diagnosticării

Procesul de diagnosticare a apneei în somn începe, de regulă, cu o discuție amănunțită cu medicul pneumolog, neurolog sau specialist ORL, care analizează simptomele, istoricul medical și stilul de viață al pacientului. Dacă suspiciunea se confirmă, următorul pas este polisomnografia – o investigație complexă care monitorizează parametri vitali în timpul somnului: ritmul cardiac, activitatea cerebrală (EEG), mișcările musculare, nivelul de oxigen în sânge și fluxul respirator. Aceasta se poate realiza într-un laborator specializat sau, în unele cazuri, chiar la domiciliu, cu ajutorul unor echipamente portabile de monitorizare.

Testele de somn acasă sunt o opțiune din ce în ce mai accesibilă și oferă rezultate relevante în special pentru formele moderate sau severe. În funcție de severitatea diagnosticată (ușoară, moderată sau severă), medicul recomandă un plan terapeutic personalizat, care poate include CPAP, dispozitive orale, terapie hiperbară sau intervenții chirurgicale. Este esențial ca diagnosticul să fie pus cât mai devreme, pentru a preveni apariția complicațiilor asociate cu oxigenarea deficitară pe timp de noapte.

Metode de tratament: cum poți ține apneea sub control și să-ți recapeți somnul

Deși apneea în somn poate părea o provocare permanentă, vestea bună este că există multiple soluții care pot face diferența reală în viața de zi cu zi. În funcție de severitatea afecțiunii, vârsta, starea generală de sănătate și stilul de viață, tratamentul poate fi personalizat și adaptat pentru rezultate optime. De la soluțiile clasice, precum CPAP-ul, până la terapii complementare moderne, cum ar fi oxigenoterapia hiperbară, opțiunile disponibile astăzi le oferă pacienților șansa reală de a-și îmbunătăți somnul și sănătatea generală. Important este să începi procesul de tratament informat, cu încredere și consecvență.

Terapia CPAP: standard în tratamentul apneei

Cea mai frecventă soluție este terapia CPAP (presiune pozitivă continuă a aerului), care presupune purtarea unei măști în timpul somnului. Masca este conectată la un aparat care furnizează un flux constant de aer, menținând deschise căile respiratorii.

Deși adaptarea la mască poate dura câteva zile sau săptămâni, beneficiile sunt incontestabile: reducerea episoadelor de apnee, îmbunătățirea calității somnului, diminuarea somnolenței diurne și scăderea riscurilor cardiovasculare. Un studiu publicat în Journal of Clinical Sleep Medicine a arătat că 70% dintre pacienți au observat o îmbunătățire semnificativă a stării generale după trei luni de utilizare constantă a CPAP-ului.

Dispozitivele orale, o alternativă eficientă

Pentru formele ușoare până la moderate de apnee, dispozitivele orale reprezintă o soluție simplă și prietenoasă. Acestea sunt gutiere speciale, personalizate de un medic stomatolog cu experiență în somnologie, care se mulează perfect pe forma gurii. Printr-o repoziționare delicată a mandibulei sau a limbii, aceste dispozitive ajută la menținerea căilor respiratorii deschise în timpul somnului, reducând riscul de pauze respiratorii. Sunt confortabile, ușor de folosit și nu necesită aparate voluminoase sau zgomotoase. De aceea, sunt o opțiune excelentă pentru pacienții care nu se împacă cu terapia CPAP sau care călătoresc frecvent.

Chirurgia, soluția pentru cazurile severe

Pentru pacienții care nu răspund la terapiile non-invazive, există și opțiuni chirurgicale menite să redea libertatea respirației pe timp de noapte. Aceste intervenții au ca scop deschiderea și menținerea căilor aeriene libere și pot include proceduri precum îndepărtarea țesutului moale în exces din zona gâtului (uvulopalatofaringoplastie) sau repoziționarea maxilarelor prin chirurgie ortognatică. În anumite cazuri atent selecționate, se pot folosi implanturi moderne care stimulează nervul hipoglos, împiedicând astfel colapsul limbii în timpul somnului.

Aceste metode sunt recomandate în principal pentru formele severe de apnee obstructivă, atunci când alte terapii nu au dat rezultate sau nu sunt tolerate. Deși mai invazive, intervențiile pot avea un impact semnificativ asupra calității vieții, reducând considerabil numărul episoadelor apneice și pericolele asociate cu lipsa oxigenului în timpul somnului. Cu o echipă chirurgicală experimentată și o evaluare atentă, chirurgia devine nu doar o soluție posibilă, ci o cale reală către un somn mai liniștit și mai sănătos.

Terapia hiperbară: un aliat neașteptat în recuperarea după apnee

Una dintre cele mai inovatoare abordări complementare este terapia cu oxigen hiperbaric (HBOT). Într-o cameră specială presurizată, pacientul respiră oxigen 100%, iar acest proces crește semnificativ cantitatea de oxigen dizolvată în sânge.

Un studiu publicat în Undersea and Hyperbaric Medicine Journal, a arătat că pacienții cu apnee de somn care au urmat 15-20 de sesiuni de tratament hiperbaric au prezentat o reducere semnificativă a somnolenței diurne, o oxigenare mai bună în timpul nopții și o scădere a episoadelor de apnee înregistrate la următoarele evaluări. De asemenea, studiile realizate pe pacienți cu afectare cognitivă ușoară sau sindrom post-COVID au confirmat beneficiile oxigenului hiperbaric asupra recuperării neurologice.

Această metodă este complet neinvazivă și poate fi integrată cu ușurință într-un plan terapeutic existent. Există deja clinici specializate care oferă tratamente personalizate în camere hiperbare de ultimă generație, cu protocoale adaptate pentru fiecare pacient.

Cum să trăiești bine cu apneea de somn pe termen lung

Pe lângă terapiile specializate, stilul de viață rămâne un element-cheie. Reducerea greutății corporale, evitarea consumului de alcool seara și renunțarea la fumat sunt esențiale. Exercițiile fizice regulate contribuie la tonifierea musculaturii respiratorii, iar o rutină de somn stabilă îmbunătățește calitatea somnului în mod natural.

Este important ca pacienții să își monitorizeze constant starea de sănătate, să participe la evaluările periodice și să fie deschiși către terapii complementare, acolo unde este cazul. În România, tot mai multe centre medicale oferă acces la soluții moderne de tratament, cu protocoale personalizate pentru afecțiuni respiratorii, neurologice și pentru recuperarea post-operatorie.