Necroza de cap femural - Ce este, Cauze, Simptome și Tratament

1. Ce este necroza de cap femural?
2. Cum recunoaștem simptomele în necroza de cap femural?
3. Ce cauzează necroza de cap femural?
4. Cum este diagnosticată necroza de cap femural?
5. Diagnosticarea greșită - o problemă reală, la nivel global
6. Care sunt tratamentele pentru necroza de cap femural?
7. Tehnică revoluționară pentru tratarea necrozei
8. Cum funcționează terapia hiperbară în necroze osoase?
9. Efectele terapiei hiperbare în necroza de cap femural
10. Experiența clinicii Hyperbarium în tratamentul necrozelor osoase
11. Complicații care pot apărea la necroza de cap femural
12. Metode de prevenire a necrozei de cap femural

Ce este necroza de cap femural?

Necroza osoasă, cunoscută și sub denumirea de osteonecroză sau necroză avasculară, este o afecțiune în care o parte a osului moare din cauza întreruperii fluxului sanguin. Fără alimentarea adecvată cu sânge, țesutul osos începe să se degradeze și, în timp, osul poate să se prăbușească.

Această afecțiune poate apărea în orice os, dar este cel mai frecvent întâlnită la capul femural (partea superioară a osului coapsei), afectând articulația șoldului. Netratată la timp, necroza avasculară evoluează spre coxartroză, o afecțiune care se manifestă prin deteriorarea progresivă a articulației șoldului.

În acest articol, vom explora nu doar cauzele și simptomele necrozei de cap femural, ci și principalele metode de diagnosticare, alături de cele mai moderne și eficiente tratamente disponibile pentru această afecțiune.

Cum recunoaștem simptomele în necroza de cap femural?

Necroza de cap femural se manifestă printr-o serie de simptome care se agravează pe măsură ce afecțiunea progresează. În stadiile incipiente, simptomele pot fi subtile sau absente, dar pe măsură ce boala avansează, semnele și simptomele devin mai evidente. Această afecțiune apare mai frecvent la persoanele cu vârste între 35 și 50 de ani, afectând în special bărbații, raportul fiind de aproximativ opt bărbați pentru fiecare femeie afectată.

Manifestările principale includ:

• Durere: Inițial, durerea poate fi ușoară și intermitentă, resimțită în zona inghinală, a feselor sau în partea anterioară a coapsei. Pe măsură ce afecțiunea progresează, durerea devine constantă și intensă, crescând în timpul activităților fizice și scăzând în repaus. Durerea poate fi resimțită și în timpul nopții sau la schimbarea poziției corpului.
• Limitarea mișcărilor: Mobilitatea articulației șoldului devine redusă, în special pentru mișcări cum ar fi rotația internă și externă a șoldului. Pacienții pot întâmpina dificultăți în a se ridica de pe scaun, a urca scările sau a desfășura alte activități zilnice.
• Șchiopătare: Din cauza durerii și a pierderii funcției articulare, pacientul poate începe să șchiopăteze.
• Senzația de instabilitate: Articulația șoldului poate părea instabilă sau slăbită, crescând riscul de cădere și accidentare.
• Atrofia mușchilor: Mușchii din jurul șoldului și coapsei pot începe să se atrofieze din cauza lipsei de utilizare și a durerii constante.
• Scurtarea membrului afectat: În cazurile avansate, colapsul capului femural poate duce la scurtarea piciorului afectat.

Toate aceste simptome se agravează pe măsură ce boala progresează, făcând diagnosticarea timpurie esențială pentru a opri evoluția acesteia și a reduce riscul de complicații.

Ce cauzează necroza de cap femural?

Necroza de cap femural, sau osteonecroza avasculară, este cauzată de întreruperea alimentării cu sânge a capului femural, ceea ce duce la moartea celulelor osoase și la colapsul structural al osului.

Această întrerupere poate avea diverse cauze și factori de risc, care includ:

1. Traumatisme: Fracturi sau dislocări ale șoldului pot afecta circulația sângelui către capul femural.
2. Utilizarea cronică a corticosteroizilor: Administrarea pe termen lung a corticosteroizilor, folosiți în tratamentul unor afecțiuni precum astmul, artrita reumatoidă și alte boli inflamatorii, este un factor de risc major.
3. Consumul excesiv de alcool: Alcoolul în exces poate afecta vasele sanguine și poate duce la acumularea de grăsimi în sânge, reducând astfel fluxul sanguin către os.
4. Afecțiuni medicale: Afecțiuni precum lupusul eritematos sistemic, diabetul, HIV/SIDA, bolile inflamatorii intestinale și alte boli autoimune pot crește riscul de osteonecroză.
5. Tratament cu radioterapie: Radioterapia folosită în tratamentul cancerului poate afecta vasele de sânge și structura osoasă, ducând la necroză.
6. Tulburări de coagulare a sângelui: Afecțiunile care afectează coagularea sângelui, cum ar fi trombofilia, pot influența fluxul sanguin către os.
7. Hipertensiunea: Tensiunea arterială crescută poate afecta micile vase de sânge care alimentează capul femural.
8. Boli metabolice și endocrine: Afecțiuni precum boala Gaucher, hiperlipidemia și alte tulburări metabolice pot contribui la dezvoltarea necrozei de cap femural.
9. Fumatul: Nicotina și alte substanțe chimice din țigări pot afecta circulația sângelui și sănătatea oaselor.
10. Disfuncții ale biomecanicii normale: Acestea pot duce la necroza capului femural prin distribuție inegală a greutății, creșterea presiunii articulare, stres repetitiv și limitarea mobilității, afectând astfel circulația sanguină și sănătatea osului.

În unele cazuri, chiar și după investigații detaliate, cauza necrozei de cap femural poate rămâne neidentificată și este clasificată ca idiopatică. Aceasta înseamnă că nu există factori genetici, boli preexistente sau expuneri cunoscute care să explice boala.

Cum este diagnosticată necroza de cap femural?

Diagnosticarea necrozei de cap femural implică o combinație de anamneză, examinare fizică și investigații imagistice. Iată pașii tipici pentru diagnosticare:

1. Anamneză:
• Istoricul medical: Medicul va întreba despre simptome, debutul și durata durerii și despre orice factori de risc cunoscuți (de exemplu, utilizarea corticosteroizilor, consumul de alcool, traumatisme).
• Simptome: Se vor discuta detalii legate de localizarea și natura durerii, modificările în mobilitate și activitățile care agravează sau ameliorează durerea.
2. Examinare fizică:
• Palpare și evaluare a mișcării: Medicul va examina șoldul pentru sensibilitate, va evalua amplitudinea mișcărilor și va căuta semne de atrofie musculară sau diferențe în lungimea picioarelor.
• Teste funcționale: Se vor efectua teste pentru a evalua stabilitatea șoldului și capacitatea pacientului de a se mișca.
3. Investigații imagistice:
• Radiografie: În stadiile incipiente, radiografiile pot părea normale, dar în stadiile mai avansate pot arăta colapsul capului femural și modificări ale structurii osoase.
• Rezonanță magnetică nucleară (RMN): Este cea mai sensibilă și specifică metodă pentru detectarea necrozei de cap femural, în special în stadiile incipiente. RMN-ul poate evidenția modificările în structura osului și în alimentarea cu sânge.
• Tomografie computerizată (CT): CT-ul poate oferi detalii suplimentare despre structura osoasă și despre gradul de colaps al capului femural.
• Scintigrafie osoasă: Aceasta poate fi utilizată pentru a evalua metabolismul osos și pentru a detecta zonele cu aport sanguin redus.
4. Teste de laborator:
• Deși nu sunt specifice pentru diagnosticarea necrozei capului femural, anumite teste de sânge pot fi efectuate pentru a evalua posibilele cauze subiacente, cum ar fi tulburările de coagulare, nivelurile de lipide sau markerii inflamatori.
5. Biopsie osoasă:
• Rareori, în cazurile în care diagnosticul este neclar, se poate efectua o biopsie osoasă pentru a confirma prezența necrozei și pentru a exclude alte afecțiuni.

Diagnosticarea greșită - o problemă reală, la nivel global

Până recent, se credea că necroza avasculară este responsabilă pentru aproximativ 10% până la 12% din totalul intervențiilor de înlocuire a șoldului efectuate la nivel global. Alte cauze majore includ osteoartrita, artrita reumatoidă și traumele.

Totuși, noi studii (studiul 1, studiul 2) arată că necroza avasculară poate fi frecvent diagnosticată greșit în stadiile incipiente, din cauza simptomelor inițiale nespecifice. În unele cazuri, ratele de diagnosticare greșită pot varia între 20% și 40%, în funcție de metodele de diagnostic utilizate și de nivelul de expertiză al medicilor.

Doar în România, numărul raportat de operații de înlocuire a șoldului este de peste 10.000 în fiecare an, ceea ce indică faptul că aproximativ 500 de pacienți anual nu primesc un diagnostic corect la timp, contribuind semnificativ la numărul ridicat de operații și subliniind importanța identificării corecte a afecțiunii în stadiile incipiente.

Pacienții care suspectează că ar putea avea necroză avasculară sau sunt preocupați de un posibil diagnostic greșit pot lua câteva măsuri pentru a-și crește șansele de a obține un diagnostic corect:

1. Consultați un specialist: Solicitarea unui consult la un ortoped sau reumatolog specializat în tulburările musculo-scheletice poate ajuta la identificarea corectă a diagnosticului.
2. Investigații imagistice avansate: Solicitați un RMN (rezonanță magnetică nucleară). Radiografiile standard sau scanările CT (tomografie computerizată) pot să nu fie suficiente pentru a diagnostica stadiile incipiente ale necrozei osoase.
3. Obțineți o a doua opinie: Dacă diagnosticul inițial este nesatisfăcător sau neclar, obținerea unei a doua opinii de la un alt specialist sau spital poate oferi o perspectivă suplimentară și poate crește șansele unui diagnostic corect.
4. Comunicați istoricul medical: Comunicarea clară a istoricului medical (cum ar fi antecedente de traumatisme, consum de alcool sau utilizare de steroizi) și a factorilor de risc poate ajuta medicul să recunoască necroza avasculară mai ușor.
5. Monitorizați simptomele: Notați schimbările în simptome și discutați-le cu medicul.

Pentru un consult inițial sau o a doua opinie, pacienții pot apela cu încredere la medicii clinicii Hyperbarium, unde vor beneficia de o evaluare și un tratament personalizat, complex, sub monitorizarea atentă a personalului medical specializat.

Care sunt tratamentele pentru necroza de cap femural?

Până recent, tratamentul non-chirurgical al necrozei osoase includea medicamente pentru reducerea durerii și inflamației, fizioterapie, modificarea activităților pentru a reduce presiunea pe articulația afectată și folosirea dispozitivelor de sprijin. Din păcate, aceste opțiuni nu pot opri complet progresia necrozei și nu pot evita operația de înlocuire de șold (artroplastia).

Una din cele mai utilizate opțiuni chirurgicale de tratament este decompresia osului, care presupune găurirea osului afectat pentru a elibera presiunea internă și pentru a stimula formarea de noi vase de sânge, ajutând la regenerarea acestuia.

O altă optiune chirurgicală ce urmărește evitarea sau amânarea operației de înlocuire de șold este adăugarea de grefe osoase, pentru a susține structura și pentru a încerca să promoveze regenerarea osoasă, mai ales în stadiile incipiente ale necrozei osoase.

Alte terapii aflate încă în faze experimentale sau neaprobate, dar care ar putea fi utilizate pe scară largă în viitor, includ terapia cu celule stem, terapia genică și nanoterapia.

Tehnică revoluționară pentru tratarea necrozei

O soluție revoluționară, tot mai recunoscută în comunitatea medicală pentru tratarea necrozei capului femural, este terapia hiperbară. Rata de succes a acestei terapii, mai ales în stadiile incipiente, este de peste 80%, în multe cazuri obținându-se vindecarea totală.

Prin expunerea pacientului la oxigen pur într-o cameră specială, presurizată peste nivelul presiunii atmosferice, această terapie non-invazivă și nedureroasă stimulează formarea de noi vase de sânge și promovează regenerarea osului deteriorat, oferind rezultate remarcabile.

După ce numeroase studii au demonstrat că oxigenoterapia hiperbară (HBOT) este o soluție eficientă pentru tratarea necrozei capului femural, mai ales în stadiile incipiente (grad I și II), în anul 2016, la Conferința de Medicină Hiperbară de la Lille, Franța, comunitatea medicală din Europa a inclus necroza de cap femural printre indicațiile oxigenoterapiei hiperbare.

Cum funcționează terapia hiperbară în necroze osoase?

În condiții de presiune hiperbară 3 ATA (presiune absolută) și administrare de oxigen de puritate 100%, nivelurile de oxigen din sânge și ale hemoglobinei sunt crescute de până la 20 de ori, iar oxigenul poate fi difuzat la o adâncime de până la 3 ori mai mare în țesuturi decât în mod normal. Astfel, terapia cu oxigen hiperbaric contribuie semnificativ la difuzarea oxigenului în țesuturile slab oxigenate, favorizând metabolismul celular și o vindecare accelerată.

Efectele terapiei hiperbare în necroza de cap femural

Oxigenoterapia hiperbară (HBOT), prin efectul său hiperoxic (expunerea la niveluri ridicate de oxigen), produce diverse efecte fiziologice care sunt benefice în tratamentul necrozei de cap femural, după cum urmează:

• Vascularizează țesutul osos: prin creșterea cantității de oxigen în țesuturi și prin stimularea factorilor de creștere, cum ar fi factorul de creștere endotelial vascular (VEGF), terapia hiperbară stimulează formarea de noi vase de sânge în țesutul osos.
• Reduce inflamația și durerea: terapia hiperbara reduce markerii inflamatori și îmbunătățește circulația sanguină, ceea ce duce la diminuarea edemului osos și a durerii.
• Stimulează regenerarea osoasă: terapia cu oxigen hiperbaric stimulează producția de osteoblaste, celule specializate derivate din celule stem, responsabile de formarea țesutului osos.
• Stimulează sinteza de colagen: activează fibroblastele să sintetizeze fibre de colagen, o proteină esențială pentru rezistența oaselor și articulațiilor.
• Reduce stresul oxidativ: stimulează eliberarea de enzime de detoxifiere și molecule antioxidante, care ajută la neutralizarea radicalilor liberi și la menținerea unui echilibru redox sănătos în organism.
• Previne infecțiile osoase: terapia hiperbară crește imunitatea, stimulând activitatea leucocitelor, celule albe din sânge care luptă împotriva infecțiilor și a altor tipuri de leziuni ale țesuturilor.

Pentru a furniza cât mai multe răspunsuri atât pacienților, cât și medicilor, pe site-ul clinicii Hyperbarium a fost publicată o colecție de studii științifice care confirmă eficacitatea terapiei hiperbare în tratarea necrozei osoase.

Acum, tot mai mulți medicii recomandă această terapie pentru tratarea necrozei în stadiile incipiente sau pentru a stopa evoluția bolii în stadii mai avansate și pentru a preveni instalarea coxartrozei (artroza șoldului).

Experiența clinicii Hyperbarium în tratamentul necrozelor osoase

În cadrul clinicii Hyperbarium, medicii noștri au documentat numeroase cazuri de necroză osoasă tratate cu succes prin terapia hiperbară. Un exemplu este cazul unui pacient de 54 de ani, care a fost diagnosticat prin RMN cu necroză la condilul femural extern stâng.

Planul initial de tratament a inclus un ciclu de 20 de ședințe de terapie hiperbară, care a redus intensitatea durerii cu 60% și a micșorat edemul cu 80%.

După completarea celor 40 de ședințe de tratament, durerea pacientului a scăzut de la 10/10 la 2/10, iar edemul s-a redus cu 95%, evidențiind eficacitatea acestei terapii și oferind un prognostic foarte bun. Pacientul nu a urmat alte tratamente sau terapii în acest timp.

Deși necroza aseptică a capului femural este cel mai cunoscut tip de necroză tratată prin terapia hiperbară, necroza osoasă poate apărea la nivelul oricărui os: genunchiul (condilul femural și tibial), umărul (capul humeral), glezna (talusul), dar și oasele mici ale mâinii și piciorului.

Pentru a înțelege pe deplin terapia hiperbară și eficiența sa în tratamentul necrozei capului femural, vă invităm să citiți acest ghid complet. Veți găsi răspunsuri la toate întrebările, detalii despre întregul proces, dar și informații despre preț.

Clinica Hyperbarium este unul dintre cele mai avansate și moderne centre de medicină hiperbară din România. Întregul personal este instruit și certificat conform standardelor europene, iar medicii echipei au competențe în medicina hiperbară. Directorul medical al clinicii este Dr. Ciprian Sturz, medic chirurg specializat în chirurgie generală, chirurgie viscerală și de urgență, cu 15 ani de experiență în Germania.

Dacă aveti simptome de necroză de cap femural sau dureri persistente la nivelul șoldului, va încurajăm să programați o consultație pentru a explora opțiunile de tratament care nu doar pot îmbunătăți semnificativ calitatea vieții, dar și pot obține o vindecare totală.

Complicații care pot apărea la necroza de cap femural

Necroza de cap femural poate duce la o serie de complicații serioase dacă nu este tratată la timp. Aceste complicații rezultă din deteriorarea progresivă a osului și a articulației șoldului. Iată principalele complicații care pot apărea:

• Colapsul capului femural: Aceasta este o complicație gravă a necrozei, cauzând deteriorarea majoră a părții superioare a osului coapsei care formează articulația șoldului. Apare atunci când osul necrozat, slăbit de lipsa alimentării cu sânge, nu mai poate suporta greutatea și stresul normal, ducând la prăbușirea sa.
• Artrita degenerativă secundară: Deteriorarea și deformarea capului femural pot duce la dezvoltarea artritei degenerative (osteoartrita) în articulația șoldului. Aceasta poate cauza dureri cronice și limitarea severă a mișcărilor.
• Discrepanța de lungime a picioarelor: Colapsul capului femural poate duce la scurtarea membrului afectat, rezultând într-o diferență de lungime între picioare. Aceasta poate provoca probleme suplimentare de mers și dureri în alte părți ale corpului, cum ar fi spatele sau genunchiul.
• Durere cronică: Necroza de cap femural necorectată poate duce la dureri severe și constante, afectând calitatea vieții și capacitatea de a desfășura activități zilnice.
• Mobilitate redusă: Pe măsură ce articulația șoldului se degradează, mobilitatea poate fi sever limitată. Pacienții pot avea dificultăți în a se deplasa, a se ridica sau a desfășura activități zilnice normale.
• Deformarea articulației: Modificările structurale ale capului femural și ale acetabulului (cavitatea în care se articulează capul femural) pot duce la deformarea articulației șoldului, afectând funcționarea acesteia.
• Necroza bilaterală: În unele cazuri, necroza poate afecta și celălalt șold, ceea ce agravează și mai mult dificultățile de mobilitate și durerea.
• Osteoporoză secundară: Inactivitatea și imobilizarea prelungită din cauza durerii și a disfuncției șoldului pot duce la osteoporoză secundară, care crește riscul de fracturi în alte zone ale corpului.
• Nevoia de intervenții chirurgicale: În stadii avansate, necroza de cap femural poate necesita intervenții chirurgicale majore, cum ar fi osteotomia (reconfigurarea osului) sau artroplastia totală de șold (înlocuirea articulației șoldului). Dacă este necesară intervenția chirurgicală, există riscul de infecție postoperatorie, care poate complica procesul de recuperare și poate necesita tratament suplimentar cu antibiotice sau chiar reintervenție chirurgicală.
• Probleme psihologice: Durerea cronică și limitarea funcțională pot duce la probleme de sănătate mentală, cum ar fi depresia și anxietatea. Impactul psihologic al incapacității de a desfășura activități zilnice și de a participa la viața socială poate fi semnificativ.

Pentru a preveni aceste complicații, este esențială diagnosticarea precoce și tratamentul adecvat al necrozei de cap femural. În stadiile 1 și 2, terapia hiperbară poate duce la vindecarea totală în peste 80% din cazuri.

Metode de prevenire a necrozei de cap femural

Prevenirea necrozei de cap femural implică mai multe aspecte ale stilului de viață și îngrijirea sănătății, pentru a evita factorii de risc care pot duce la această afecțiune.

În primul rând, este important să ai grijă de sănătatea ta generală. Dacă aveți nevoie să luați corticosteroizi (medicamente antiinflamatoare puternice) pentru o perioadă lungă de timp, vă rugăm să discutați cu medicul dumneavoastră despre riscurile și alternativele posibile. Aceste medicamente pot reduce fluxul de sânge către oase, deci trebuie utilizate cu prudență.

Consumul de alcool trebuie limitat. Alcoolul în exces poate duce la acumularea de grăsimi în vasele de sânge, ceea ce poate bloca fluxul de sânge către capul femural. Așadar, menținerea unui consum moderat de alcool sau evitarea completă a acestuia este esențială.

Dacă fumezi, renunțarea la fumat este crucială. Fumatul afectează circulația sângelui și poate contribui la deteriorarea vaselor care alimentează oasele. Renunțarea la fumat îmbunătățește sănătatea cardiovasculară și reduce riscul de multe boli, inclusiv necroza de cap femural.

Evitarea traumatismelor la șold este, de asemenea, importantă. Deși nu poți preveni toate accidentele, purtarea echipamentului de protecție adecvat în timpul activităților sportive sau de muncă și practicarea unei bune tehnici de ridicare a greutăților pot ajuta la reducerea riscului de traumatisme.

Menținerea unei diete echilibrate și a unui stil de viață activ contribuie la sănătatea oaselor și articulațiilor. Asigură-te că dieta ta include suficient calciu și vitamina D, care sunt esențiale pentru sănătatea oaselor. Exercițiile fizice regulate, cum ar fi mersul pe jos, înotul sau ciclismul, ajută la menținerea densității osoase și a forței musculare, ceea ce poate preveni deteriorarea articulațiilor.

În cazul în care suferi de o afecțiune medicală care poate predispune la necroză de cap femural, cum ar fi lupusul sau diabetul, este esențial să urmezi tratamentul prescris și să mergi regulat la controale medicale. Monitorizarea atentă și gestionarea corectă a acestor afecțiuni pot reduce riscul de complicații.

Pe scurt, prevenirea necrozei de cap femural implică un stil de viață sănătos, limitarea consumului de alcool și renunțarea la fumat, evitarea traumatismelor, menținerea unei alimentații echilibrate și exerciții fizice regulate, precum și gestionarea corectă a afecțiunilor medicale preexistente. Toate aceste măsuri contribuie la menținerea unei bune circulații sanguine către oase și la prevenirea deteriorării acestora.

Tratamentele moderne, cum ar fi terapia hiperbară, aduc o rază de speranță pacienților, deoarece în stadiile incipiente ale necrozei, această metodă duce la vindecarea completă în majoritatea cazurilor, demonstrând evoluția semnificativă și progresele considerabile realizate în domeniul medical în ultimul deceniu.