Articol revizuit de: Dr. Sturz Ciprian, Dr. Tîlvescu Cătălin și Dr. Alina Vasile
Articol actualizat la data: 04-11-2024
Autismul, o tulburare de dezvoltare care se caracterizează prin dificultăți în comunicare, relaționare și comportament, reprezintă o preocupare importantă pentru părinți și specialiștii din domeniul sănătății.
Terapia Hiperbară devine tot mai atractivă și frecvent utilizată de părinții care doresc noi soluții pentru copiii lor afectați de autism. Prin tratamentul inflamațiilor și leziunilor cerebrale, terapia hiperbară acționează la sursa problemelor, aducând rezultate încurajatoare atât în comunitatea științifică, cât și printre familiile cu membrii afectati de autism.
Dr. Stephen Shore, un specialist și cercetător în domeniul autismului, a exprimat foarte bine diversitatea condiției: „dacă cunoşti o persoană cu autism, cunoşti o singura persoană cu autism, nu intreg spectrul.” Această idee ilustrează foarte bine faptul că autismul nu este o condiție standard, ci o serie de subtipuri diferite, influențate de diverși factori genetici și de mediu.
Simptomele și provocările variază considerabil de la un individ la altul, incluzând dificultăți în comunicare, atât verbală cât și nonverbală, comportamente repetitive și abilități sociale. Este important de remarcat că autismul nu afectează neapărat abilitățile intelectuale, având în vedere că 44% dintre persoanele cu TSA au o capacitate intelectual medie sau chiar peste medie.
Autismul debutează în copilăria timpurie, cu majoritatea diagnosticelor stabilite în jurul vârstei de doi ani și este adesea însoțit de alte condiții medicale, precum tulburări gastrointestinale, de somn, convulsii, și probleme de sănătate mintală, incluzând deficit de atenție, anxietate și depresie.
Cauza directă a tulburărilor din spectrul autismului este necunoscută, deși se crede că este vorba despre o combinație de factori genetici și de mediu care afectează creierul. Cercetările recente au descoperit numeroase diferențe în creierele persoanelor cu autism, de la inflamație crescută la un exces de sinapse, sau conexiuni între celulele cerebrale.
Se crede că ceva influențează dezvoltarea celulelor cerebrale la un anumit punct al dezvoltării, fie înainte, fie după naștere, rămânând încă o întrebare deschisă. Autismul afectează diverse părți ale creierului, inclusiv cortexul cerebral, amigdala, hipocampusul, trunchiul cerebral, ganglionii bazei, corpul calos și cerebelul.
Studiile de specialitate arată că tulburarea spectrului autismului afectează creierul într-o varietate de moduri diferite.
Tulburările din spectrul autistic variază, la fel și simptomele acestora. Pe de-o parte, există persoane extrem de funcționale, care comunică relativ bine, iar pe de altă parte, persoane care nu se pot exprima deloc verbal. Simptomele pot apărea de la naștere, cum ar fi lipsa de răspuns față de familie sau de jocurile interactive, sau pot să apară mai târziu în dezvoltare, când copilul devine retras sau își pierde abilitățile lingvistice dobândite anterior.
Semnele tulburarii de spectru autist (TSA) se încadrează în două categorii principale: provocări în comunicarea socială și comportamente restrânse sau repetitive.
Multe persoane din spectrul autismului au și probleme senzoriale, având o supra sau sub-sensibilitate la anumiți stimuli, precum lumina, durerea, sunetele, gusturile, mirosurile etc.
Primele semne la sugari și copii mici pot include absența gânguritului sau zâmbetului, lipsa interesului în joaca interactivă, nepăsarea la auzul numelui lor, deranjul cauzat de zgomotele puternice, evitarea contactului vizual, comportamente repetitive și întârzierea dezvoltării abilităților lingvistice.
Autismul în prezent nu are un remediu și niciun tratament aprobat pentru simptomele și cauzele de bază ale condiției. Tratamentele actuale se concentrează pe îmbunătățirea interacțiunii sociale și pe creșterea nivelului de independență ale persoanelor cu autism. Unele tratamente comportamentale includ Analiza Comportamentului Aplicat, Modelul Denver de Start Timpuriu, terapia ocupațională, Tratamentul Răspunsului Pivotal, Intervenția Dezvoltării Relației și terapia vorbirii.
Medicamentele pot ținti simptome specifice, cum ar fi convulsiile, anxietatea, depresia și hiperactivitatea. Risperidona a fost primul medicament aprobat de Uniunea Europeana pentru autism, și țintește simptome comportamentale cum ar fi comportamentul agresiv și auto-vătămarea. Un alt medicament aprobat este Aripriprazolul care se prescrie pentru iritabilitate.
Alte tratamente alternative, cu rol adjuvant, includ schimbări în dietă, îndepărtarea metalelor grele din corp sau terapia hiperbară.
Terapia Hiperbară (HBOT) presupune expunerea pacientului la oxigen pur 100%, intr-un mediu aflat sub o presiune mai mare decât cea atmosferică normală. Într-un mediu hiperbar, sângele absoarbe o cantitate semnificativă de oxigen, ceea ce poate stimula procesul de vindecare și regenerare a celulelor.
Inițial, această terapie a fost utilizată pentru tratarea afecțiunilor medicale precum rănile cronice și intoxicațiile cu monoxid de carbon. Cu toate acestea, studiile recente arată că poate avea beneficii semnificative și în tratamentul copiilor cu autism.
În cazul autismului, se crede că HBOT acționează asupra sistemului nervos și imunitar. Oxigenul administrat în camera hiperbară, poate ajuta la scăderea nivelului inflamației, care este asociată cu simptomele autismului. Totodată, se consideră că HBOT poate să îmbunătățească oxigenarea țesuturilor cerebrale, având un efect pozitiv asupra funcțiilor cognitive.
Câteva studii preliminare sugerează că terapia hiperbară ar putea avea efecte pozitive asupra persoanelor diagnosticate cu autism.
În ultimul timp, au apărut mai multe studii care cercetează impactul Terapiei Hiperbare în tratarea autismului. Unul dintre acestea a fost realizat și publicat în prestigiosul "Journal of Autism and Developmental Disorders". Acesta s-a axat pe efectele HBOT-ului asupra comunicării și comportamentului copiilor cu autism. Copiii care au urmat terapia hiperbară au prezentat o îmbunătățire semnificativă în abilitățile de comunicare și comportament, conform rezultatelor acestui studiu.
De asemenea, s-a remarcat o scădere semnificativă a comportamentelor repetitive și o creștere în interacțiunile sociale. Aceste descoperiri sunt extrem de importante și susțin utilizarea acestui tip de terapie pentru îmbunătățirea aspectelor sociale și comportamentale la copiii cu autism.
Într-un alt studiu publicat în revista "Pediatric Research", cercetătorii au analizat efectele Terapiei Hiperbare asupra funcțiilor cognitive și dezvoltării limbajului la copiii cu autism.
Conform rezultatelor, copiii care au fost supuși acestui studiu au arătat o creștere semnificativă în dezvoltarea verbală și îmbunătățirea funcțiilor cognitive.
Rezultatele unui alt studiu publicat de Dr. Daniel Rossignol, susțin ideea că această terapie poate fi utilă în reducerea severității simptomelor legate de autism.
Aceste cercetări confirmă eficacitatea terapiei hiperbare în susținerea dezvoltării limbajului și a funcțiilor cognitive, evidențiind potențialul său în tratarea unor aspecte cruciale ale tulburării autismului.
Cu toate că nu există încă un consens general în lumea academică cu privire la eficacitatea terapiei hiperbarice pentru ameliorarea simptomelor specifice autismului, următoarele avantajele apar în majoritatea studiilor:
Deși multe studii efectuate până în prezent au raportat îmbunătățiri semnificative ale simptomelor, sunt totuși necesare noi cercetări riguroase, controlate și pe termen lung pentru a evalua impactul real al terapiei.
Într-o lume în care cercetările medicale sunt în continuă evoluție, Terapia Hiperbarică devine o opțiune promițătoare în tratarea copiilor cu autism. Această abordare terapeutică aduce o serie de beneficii semnificative care pot avea un impact pozitiv asupra vieții copiilor și a familiilor lor, conform celor care au optat pentru ea.
Printre beneficiile cele mai des observate se numără îmbunătățirea abilităților de comunicare și interacțiune socială. Copiii care au participat și la ședințe de terapie hiperbară, au înregistrat îmbunătățiri în exprimarea emoțiilor, înțelegerea limbajului non-verbal și dezvoltarea relațiilor sociale.
Un alt lucru remarcabil este legat de scăderea comportamentelor repetitive, comune în cazul copiilor cu autism. Părinții constată o reducere a mișcărilor stereotipe și a altor comportamente repetitive, lucru care contribuie la îmbunătățirea calității vieții copiilor și la echilibrul în cadrul familiei.
Adesea, copiii care au primit terapie hiperbară manifestă o creștere a nivelului de energie. Această creștere a vitalității poate avea un impact pozitiv asupra participării la activități sociale, educaționale și recreative, contribuind astfel la o dezvoltare general echilibrată.
HBOT poate influența în mod semnificativ dezvoltarea limbajului și a abilităților verbale. După ce au urmat terapia hiperbarică, părinții au observat o creștere a vocabularului, o îmbunătățire a pronunției și mai mult interes pentru comunicarea verbală la copiii lor.
Mulți oameni cu autism au sensibilității senzoriale crescute. HBOT poate ajuta la diminuarea acestor sensibilități, făcând mai ușoară adaptarea copiilor la stimuli din mediu și îmbunătățind astfel calitatea vieții lor de zi cu zi.
Tratamentul cu oxigen hiperbar poate îmbunătăți funcțiile cognitive, inclusiv atenția, concentrarea și memoria. În contextul educației și al interacțiunilor sociale, aceste aspecte sunt esențiale.
Familii care au integrat HBOT în planul de tratament observă adesea o reducere a nivelului de stres, atât pentru copii, cât și pentru părinți. Progresele clare aduc o senzație de speranță și un sentiment de control asupra evoluției copilului.
Un nivel crescut de oxigen poate ajuta la îmbunătățirea funcționării sistemului imunitar. Un sistem imunitar puternic poate să aibă un impact benefic asupra stării generale de sănătate și capacității organismului de a se proteja împotriva factorilor externi.
Cu toate acestea, este important să subliniem că beneficiile HBOT pot fi diferite de la un copil la altul, iar rezultatele pot depinde de severitatea simptomelor și de particularitățile individuale ale fiecărui pacient.
Trebuie să abordăm cu atenție siguranța terapiei hiperbare în tratamentul autismului, deoarece este un subiect esențial. Cercetările și observațiile clinice realizate până acum au sugerat că terapia hiperbară poate fi sigură în general, cu condiția ca să fie administrată corect și sub supravegherea adecvată.
O supraveghere profesională reprezintă un factor cheie în asigurarea siguranței terapiei hiperbare. Această terapie trebuie să fie administrată doar de către profesioniști medicali calificați și experimentați în utilizarea camerei hiperbare. Ei pot evalua starea generală de sănătate a copilului, pot regla nivelurile de presiune și oxigen conform nevoilor și pot monitoriza orice reacții adverse.
Până acum, reacțiile adverse semnificative raportate în urma terapiei hiperbare sunt rare. Părinții trebuie să discute în detaliu cu medicii despre potențialele riscuri și beneficii ale terapiei înainte de a începe tratamentul.
Chiar dacă terapia hiperbară este în general sigură, este important să o abordăm cu responsabilitate și să o includem într-un plan de tratament personalizat.
Pentru a ne asigura că terapia hiperbară este administrată în mod sigur și benefic copiilor cu autism, trebuie să avem o supraveghere adecvată, să realizăm evaluarea medicală prealabilă și să comunicăm deschis.
Terapia Hiperbară în autism este un domeniu de cercetare care se dezvoltă rapid, iar primele rezultate sunt cel puțin încurajatoare. Terapia Hiperbară ar putea să fie un pas important înainte pentru a dezvolta și îmbunătăți calitatea vieții copiilor afectați de autism dar este totuși important să avem așteptări realiste și să înțelegem că nu există o soluție magică sau un tratament miraculos pentru autism.
Tratamentul cu oxigen hiperbar poate reprezenta o alternativă eficientă într-un plan de tratament, alături de alte intervenții terapeutice și medicale.