Piciorul Diabetic - Ce este, Cauze, Simptome și Tratament

1. Ce este piciorul diabetic?
2. Ce cauzează piciorul diabetic?
3. Care sunt simptomele piciorului diabetic?
4. Cum se manifestă piciorul diabetic?
5. Care sunt predispozițiile / factorii de risc pentru piciorul diabetic?
6. Cum este diagnosticat piciorul diabetic?
7. Care sunt tratamentele pentru piciorul diabetic?
8. Complicații care pot apărea la piciorul diabetic
9. Metode de prevenire pentru piciorul diabetic?

Ce este piciorul diabetic?

Piciorul diabetic este o complicație gravă a diabetului, caracterizată prin leziuni și infecții la nivelul picioarelor. Diabetul poate afecta nervii, reducând sensibilitatea la durere și răniri, astfel încât o persoană cu diabet poate să nu simtă nicio rană mică. În plus, diabetul afectează circulația sângelui, încetinind vindecarea rănilor.

De exemplu, o mică bășică provocată de pantofi nepotriviți poate trece neobservată și, din cauza circulației slabe, se vindecă greu. Bacteriile pot infecta rana, ducând la ulcerații sau chiar gangrenă, unde țesutul moare din lipsa sângelui.

La fiecare 30 de secunde, o persoană suferă o amputație la nivelul piciorului, din cauza complicațiilor diabetului. Potrivit specialiștilor, problemele piciorului diabetic reprezintă cea mai comună cauză de internare în spital a pacienţilor cu diabet zaharat, dar şi una din cauzele principale de amputare a membrului inferior. Deoarece circulația este deficitară către membrele inferioare, în aceste zone ajunge mai puțin oxigen. În lipsa lui, vindecarea infecțiilor și a ulcerațiilor este îngreunată.

Ce cauzează piciorul diabetic?

Piciorul diabetic apare atunci când diabetul afectează picioarele prin două mecanisme principale: neuropatia diabetică și circulația sanguină deficitară.

• Neuropatia diabetică: Aceasta este o deteriorare a nervilor cauzată de nivelurile ridicate de zahăr din sânge. Când nervii sunt afectați, senzațiile din picioare, cum ar fi durerea, temperatura sau atingerea, se diminuează sau dispar. Din acest motiv, o persoană cu diabet poate să nu simtă o tăietură, o bășică sau altă leziune minoră la picior.
• Circulația sanguină deficitară: Diabetul poate afecta și vasele de sânge, mai ales cele mici de la nivelul picioarelor, reducând fluxul sanguin. Circulația slabă înseamnă că picioarele nu primesc suficient oxigen și nutrienți necesari pentru vindecarea rănilor. Astfel, o mică rană se poate vindeca foarte greu sau deloc.

Combinația dintre neuropatia diabetică și circulația sanguină deficitară face ca rănile mici să treacă neobservate și să se vindece greu. Aceste răni pot deveni ușor infectate. Dacă infecția nu este tratată la timp, se poate răspândi și poate duce la ulcerații severe sau chiar la gangrenă, care este moartea țesutului.

Care sunt simptomele piciorului diabetic?

Principalele simptome ale piciorului diabetic sunt semnele pe care pacienții le resimt direct și pot varia de la ușoare la severe. Aceste simptome arată că pot apărea complicații și necesită o atenție specială pentru a preveni probleme mai grave. Pacienții cu diabet ar trebui să fie conștienți de următoarele simptome:

• Pierderea senzației este unul dintre primele semne ale piciorului diabetic. Aceasta apare din cauza neuropatiei diabetice, care afectează nervii periferici. Persoanele cu această afecțiune pot simți amorțeală sau furnicături în picioare și degete. De exemplu, poți merge desculț și să calci pe un obiect ascuțit fără să simți durerea imediată. Acest lucru este periculos, deoarece rănile pot trece neobservate și netratate, ceea ce duce la complicații serioase.
• Durere: Chiar dacă diabetul poate reduce senzația de durere, unii pacienți resimt un disconfort semnificativ. Această durere poate varia de la ușoară la severă și apare frecvent noaptea, perturbând somnul. Durerea poate fi descrisă ca arsură, înțepătură sau senzație de șoc electric. Aceasta poate fi constantă sau intermitentă, și de multe ori este dificil de gestionat fără ajutor medical. Pacientul poate simți amorțeală, furnicături sau se confruntă cu o capacitate redusă de a simți durerea sau schimbările de temperatură la nivelul picioarelor.
• Pielea uscată și crăpată este o problemă comună la persoanele cu diabet. Aceasta poate apărea deoarece nervii care controlează glandele sudoripare sunt afectați, iar picioarele nu mai transpiră normal. Pielea devine uscată, fragilă și se poate crăpa ușor, mai ales în zonele cu presiune mare, cum ar fi călcâiele. Crăpăturile pot fi adânci și dureroase, iar dacă nu sunt tratate, pot duce la infecții.
• Schimbările în culoarea pielii sunt un indicator vizibil al problemelor circulatorii. Pielea poate deveni palidă, albastră sau roșie. O culoare palidă sau albastră indică o circulație deficitară a sângelui, ceea ce înseamnă că țesuturile nu primesc suficient oxigen și nutrienți. Pielea roșie poate indica inflamație sau o infecție localizată. Aceste schimbări de culoare sunt semne clare că piciorul nu primește îngrijirea adecvată și necesită evaluare medicală imediată.

Simptomele piciorului diabetic pot varia de la o persoană la alta. Uneori, pacienții pot avea complicații grave chiar și în absența simptomelor evidente. Prin urmare, este important ca persoanele cu diabet să-și inspecteze regulat picioarele și să acorde o atenție sporită prezenței unor leziuni sau inflamații. Deoarece sistemul imunitar al persoanelor care suferă de diabet este slăbit, acestea sunt predispuse la infecții, deoarece glucoza favorizează înmulțirea microbilor. Astfel, o infecție a piciorului are un risc crescut de complicații.

Cum se manifestă piciorul diabetic?

Manifestările sunt semnele obiective și vizibile ale bolii, pe care le pot observa atât pacientul, cât și medicul. Acestea includ modificări fizice și structurale la nivelul picioarelor. Manifestările piciorului diabetic includ:

• Răni și ulcerații care nu se vindecă: Leziunile deschise, cum ar fi ulcerațiile, apar frecvent și se vindecă foarte lent din cauza circulației slabe și a imunității afectate.
• Infecții persistente: Picioarele pot dezvolta infecții severe, manifestate prin roșeață, umflare și secreții purulente, care sunt greu de tratat și pot necesita intervenții medicale de urgență.
• Modificări structurale ale piciorului: Deformările, cum ar fi degetele în ciocan sau aliniamentele anormale ale degetelor, pot apărea din cauza dezechilibrului muscular și a presiunii anormale pe anumite zone. ( așa-numitul picior diabetic Charcot, cu deformările degenerative ale articulațiilor piciorului, ca și complicație tardivă a diabetului, fiind întâlnită azi aproape exclusiv la pacienții diabetici. ).
• Piele subțiată și fragilă: Pielea devine foarte subțire și fragilă, predispusă la rupturi și leziuni.
• Gangrena: În cazuri grave, lipsa circulației și infecțiile pot duce la moartea țesutului, cunoscută sub numele de gangrenă, care poate necesita amputație.
• Calusuri și bătături: Frecarea constantă și presiunea pe anumite zone duc la formarea calusurilor și bătăturilor.

Care sunt predispozițiile / factorii de risc pentru piciorul diabetic?

Piciorul diabetic poate afecta orice persoană cu diabet, dar anumite condiții și comportamente cresc riscul de a dezvolta această complicație. Iată care sunt factorii de risc principali:

• Controlul slab al glicemiei: Persoanele care nu își controlează bine nivelurile de zahăr din sânge sunt mai predispuse la complicații nervoase și vasculare.
• Neuropatie periferică: Deteriorarea nervilor periferici din cauza diabetului poate duce la pierderea senzației în picioare, crescând riscul de răni și ulcerații care trec neobservate
• Durata diabetului: Cu cât o persoană trăiește mai mult timp cu diabet, cu atât crește riscul de a dezvolta neuropatie și probleme circulatorii.
• Fumatul: Fumatul afectează circulația sanguină și poate agrava complicațiile diabetului, inclusiv piciorul diabetic.
• Boala arterială periferică: Circulația sanguină deficitară la nivelul picioarelor din cauza arterelor îngustate sau blocate crește riscul de ulcerații și infecții.
• Obezitatea: Greutatea corporală excesivă poate pune presiune suplimentară pe picioare, crescând riscul de răni și ulcerații.
• Igiena picioarelor: Îngrijirea necorespunzătoare a picioarelor, inclusiv neglijarea tăieturilor și bășicilor, poate crește riscul de infecții și complicații.
• Încălțăminte neadecvată: Purtarea de pantofi care nu se potrivesc corect sau care provoacă frecare poate duce la răni și bășici, care sunt periculoase pentru persoanele cu diabet.
• Hipertensiunea arterială: Tensiunea arterială ridicată poate afecta circulația și sănătatea vasculară, agravând riscul de probleme la nivelul picioarelor.
• Vârsta: Persoanele mai în vârstă au un risc mai mare de a dezvolta complicații legate de diabet, inclusiv piciorul diabetic.
• Istoricul de ulcerații sau amputații: Persoanele care au avut anterior ulcerații la picioare sau amputații au un risc mai mare de a dezvolta noi ulcerații și infecții.
• Activitatea fizică limitată: Lipsa de mișcare poate duce la o circulație slabă și la slăbirea mușchilor, ceea ce poate contribui la problemele cu picioarele.
• Consumul excesiv de alcool: Alcoolul poate contribui la neuropatie și la deteriorarea vasculară, crescând riscul de ulcerații și infecții.
• Sexul: Bărbații cu diabet au o probabilitate mai mare de a dezvolta ulcerații la picioare decât femeile.

Cum este diagnosticat piciorul diabetic?

Diagnosticul piciorului diabetic implică mai multe etape și teste pentru a evalua starea picioarelor, circulația sanguină și integritatea nervilor. Iată principalele metode utilizate:

1. Examen fizic: Medicul va examina vizual picioarele pentru a identifica orice răni, ulcerații, calusuri, deformări sau semne de infecție. Se vor verifica și unghiile pentru a depista eventuale infecții fungice sau deformări.

2. Evaluarea sensibilității nervoase:

• Testul cu monofilament: Un instrument subțire și flexibil (monofilament) este aplicat pe diferite puncte ale piciorului pentru a verifica sensibilitatea la atingere. Dacă pacientul nu simte monofilamentul, aceasta indică neuropatie.
• Diapazonul: Un diapazon vibrând este plasat pe proeminențele osoase ale piciorului pentru a testa sensibilitatea la vibrații.
• Testul cu ace: Folosirea unui ac subțire pentru a testa reacția la durere.

3. Evaluarea fluxului sanguin:

• Palparea pulsului: Medicul va verifica pulsul în arterele piciorului (artera tibială posterioară și artera dorsală a piciorului) pentru a evalua circulația sanguină.
• Indicele gleznă-braț (ABI): Un test care compară tensiunea arterială la gleznă cu cea de la braț pentru a detecta boala arterială periferică.
• Ecografie Doppler: O metodă imagistică ce folosește unde sonore pentru a evalua fluxul sanguin în arterele piciorului.

4. Teste imagistice:

• Radiografii: Utilizate pentru a verifica structura osoasă și pentru a detecta eventuale deformări sau infecții osoase.
• RMN (rezonanță magnetică nucleară): Poate fi utilizată pentru a detecta detalii mai fine ale structurilor piciorului, inclusiv țesuturi moi și oase, și pentru a evalua extinderea unei infecții.
• CT Angio (Angiografia CT) este o investigație imagistică avansată care utilizează tomografia computerizată (CT) pentru a vizualiza vasele de sânge din diverse părți ale corpului. Procedura implică injectarea unui agent de contrast pe bază de iod în sânge, ceea ce permite obținerea unor imagini detaliate ale arterelor și venelor. Această tehnică este folosită pentru a diagnostica și evalua diverse afecțiuni vasculare, precum anevrismele, stenozele, ocluziile sau malformațiile vasculare.

5. Teste de laborator:

• Analize de sânge: Pot include verificarea nivelurilor de glucoză și hemoglobina glicată (HbA1c) pentru a evalua controlul diabetului.
• Culturile de răni: Dacă există ulcerații sau infecții, o mostră poate fi prelevată pentru a identifica bacteriile implicate și a stabili tratamentul adecvat.

6. Evaluarea funcțională a piciorului:

• Testul de mers: Medicul poate observa mersul pacientului pentru a detecta orice anomalii sau probleme de echilibru.
• Evaluarea încălțămintei: Se va verifica dacă pantofii pacientului sunt adecvați și nu cauzează leziuni suplimentare.

Diagnosticul precoce al piciorului diabetic este esențial pentru prevenirea complicațiilor grave, cum ar fi ulcerațiile severe și amputațiile. Pacienții cu diabet ar trebui să efectueze controale regulate la medic pentru a monitoriza sănătatea picioarelor și a detecta din timp orice probleme.

Care sunt tratamentele pentru piciorul diabetic?

Tratamentul piciorului diabetic este personalizat pentru fiecare pacient, în funcție de stadiul bolii. Planul de tratament este stabilit de o echipă de specialiști, care include un diabetolog, chirurg, ortoped, radiolog și dietetician.

Tratamentul are trei direcții principale:

• Controlul glicemiei: Menținerea nivelului de zahăr din sânge în limite normale pentru a preveni deteriorarea ulterioară a nervilor și vaselor de sânge.
• Tratarea ulcerațiilor: Îngrijirea și tratamentul corect al ulcerațiilor pentru a preveni deteriorarea gravă, cum ar fi infecțiile care ar putea duce la amputație.
• Intervențiile chirurgicale: În cazurile severe, atunci când tratamentele non-invazive nu sunt suficiente, se recurge la proceduri chirurgicale pentru a preveni complicațiile și a salva piciorul.
  
  

1. Controlul glicemiei:

Controlul glicemiei este esențial în tratamentul piciorului diabetic pentru a preveni deteriorarea nervilor și vaselor de sânge. Acest lucru se realizează prin monitorizarea regulată a glicemiei, administrarea de insulină sau medicamente antidiabetice orale, menținerea unei diete echilibrate, exerciții fizice regulate și gestionarea stresului.

Dispozitivele de monitorizare continuă a glicemiei (CGM) permit măsurarea constantă a nivelului de zahăr din sânge, oferind date în timp real pentru a ajuta la gestionarea eficientă a diabetului. Câteva dintre cele mai renumite dispozitive CGM sunt cele produse de Dexcom sau Abbot.

De asemenea, există pompe de insulină care administrează continuu și automat insulină pentru diabetici, în funcție de nevoile individuale ale fiecărui pacient, de activitatea fizică și de aportul alimentar. Printre cei mai mari producători se numără Medtronic, Tandem Diabetes Care, Insulet Corporation și Roche.

Pe lângă controlul glicemiei, educația pacientului și îngrijirea medicală periodică sunt, de asemenea, cruciale pentru ajustarea tratamentului și monitorizarea progresului. Împreună, aceste măsuri ajută la menținerea nivelului de zahăr din sânge în limite normale, reducând riscul de complicații grave și promovând vindecarea piciorului diabetic.

2. Tratarea ulcerațiilor:

Tratarea ulcerațiilor în piciorul diabetic este un proces complex care implică mai multe metode și tehnici pentru a promova vindecarea și a preveni complicațiile grave.

• Debridarea este un pas esențial în tratarea ulcerațiilor și implică îndepărtarea țesutului necrotic sau mort din rană. Acest proces reduce riscul de infecție și permite țesutului sănătos să se regenereze. Debridarea poate fi realizată prin metode chirurgicale, mecanice, enzimatice sau autolitice, în funcție de natura și severitatea rănii.
• Antibiotice: În cazul în care ulcerațiile sunt infectate, antibioticele sunt esențiale. Tratamentul poate include administrarea de antibiotice pe cale orală sau intravenoasă, în funcție de gravitatea infecției. În cazurile severe, pacientul poate necesita spitalizare pentru a primi tratament intravenos și pentru monitorizare atentă.
• Pansamente speciale: Utilizarea pansamentelor adecvate este crucială pentru menținerea unui mediu optim de vindecare. Pansamentele hidrocoloide, alginatele și cele impregnate cu argint sunt frecvent utilizate pentru a menține rana umedă, a absorbi excesul de exsudat și a preveni infecțiile. Aceste pansamente sunt schimbate periodic de către personalul medical pentru a evalua progresul vindecării și a ajusta tratamentul.
  
  

• Terapia cu presiune negativă: Utilizează vacuum pentru a promova vindecarea rănilor. Un pansament special este aplicat și sigilat pe rană, apoi un dispozitiv de vid extrage lichidele, reducând inflamația și riscul de infecție. Aceasta îmbunătățește circulația sângelui, stimulează creșterea țesutului nou și accelerează vindecarea rănilor acute, cronice și complexe.
  
  

• Terapia cu oxigen hiperbaric implică respirația de oxigen pur într-o cameră presurizată. Acest tratament crește nivelul de oxigen din sânge, ceea ce poate accelera procesul de vindecare a rănilor. Pacientul este plasat într-o cameră specială unde presiunea atmosferică este crescută de 2-3 ori față de normal, permițând astfel oxigenului să pătrundă mai adânc în țesuturile afectate.

Terapia cu oxigen hiperbaric nu este o metodă nouă, dar în ultimii ani, utilizarea sa pentru tratamentul piciorului diabetic a crescut, pe măsură ce tot mai multe studii au evidențiat beneficiile acesteia. Accesul la această terapie poate varia însă în funcție de regiune și de infrastructura medicală disponibilă. În unele țări ea este integrată în standardele de îngrijire pentru pacienții cu picior diabetic, în timp ce în altele poate fi considerată doar o opțiune suplimentară sau de ultimă instanță.

Un studiu publicat în DiabetesJournals.org a comparat efectele terapiei cu oxigen hiperbaric cu cele ale îngrijirii standard a plăgilor piciorului diabetic pe 100 de pacienți, care nu au răspuns la o lună de tratament adecvat. Astfel, s-a constat o rată de vindecare de 66% după ședințele de terapie hiperbară.

Totodată, doar 16% dintre pacienții care au urmat această terapie au necesitat ulterior intervenții de grefare sau debridare, comparativ cu 100% în cazul pacienților care nu au beneficiat de oxigen hiperbaric. În ceea ce privește rata de amputare a membrelor inferioare, ea a fost doar de 8%, comparativ cu 82% în cazul tratamentelor clasice.

O ședință de terapie poate dura până la 3 ore și se realizează în camera hiperbarică, unde pacientul stă cu o mască de oxigen pe față, prin care respiră oxigen pur în proporție de 100%.

În România, adoptarea terapiei cu oxigen hiperbaric este în creștere, fiind disponibilă în anumite centre medicale specializate. Un exemplu notabil este clinica Hyperbarium, care este unul dintre cele mai avansate și moderne centre de medicină hiperbară din România. Această clinică oferă tratamente de ultimă generație pentru pacienții cu picior diabetic, utilizând tehnologie de vârf și echipamente de înaltă performanță. Citește mai multe despre cum funcționează terapia hiperbarică, despre cum acționează specific în cazul piciorului diabetic sau programează o consultație.

3. Intervențiile chirurgicale în tratamentul piciorului diabetic

Intervențiile chirurgicale devin necesare în tratamentul piciorului diabetic atunci când metodele non-invazive nu sunt suficiente pentru a gestiona ulcerațiile și complicațiile asociate. Scopul principal al acestor intervenții este de a salva piciorul și de a preveni amputația, oferind totodată o mai bună calitate a vieții pacienților. Iată o detaliere a principalelor tipuri de intervenții chirurgicale utilizate:

Bypass arterial

Bypass-ul arterial este o procedură chirurgicală prin care se creează un nou traseu pentru fluxul sanguin, ocolind arterele blocate sau îngustate. Aceasta se face prin folosirea unei grefe (de obicei un vas de sânge sănătos prelevat din altă parte a corpului) pentru a redirecționa sângele în jurul blocajului. Această intervenție ajută la:

• Îmbunătățirea circulației sângelui către zona afectată.
• Reducerea durerii cauzate de circulația deficitară.
• Accelerează vindecarea ulcerațiilor prin asigurarea unui aport adecvat de oxigen și nutrienți la țesuturile afectate.

Terapii endovasculare cu plasare de stenturi

Terapiile endovasculare implică proceduri minim invazive pentru a deschide arterele blocate folosind catetere și balonașe. Plasarea de stenturi, dispozitive mici, tubulare, metalice sau din materiale biocompatibile, ajută la menținerea arterelor deschise. Procedura se efectuează sub control imagistic (angiografie) și include următorii pași:

• Introducerea unui cateter cu un balonaș în arteră printr-o mică incizie.
• Umflarea balonașului pentru a deschide artera blocată.
• Plasarea stentului pentru a menține artera deschisă după retragerea balonașului.
  Această procedură ajută la îmbunătățirea fluxului sanguin și reduce riscul de ulcerații și infecții.

Îndepărtarea țesutului degradat

Îndepărtarea chirurgicală a țesutului necrotic sau infectat, cunoscută și sub numele de debridare chirurgicală, este esențială pentru a preveni răspândirea infecției și a stimula vindecarea. Aceasta implică:

• Excizia precisă a țesutului mort, infectat sau necrotic.
• Curățarea profundă a rănii pentru a reduce încărcătura bacteriană.
• Pregătirea zonei pentru aplicarea de pansamente sau alte tratamente locale. Debridarea chirurgicală este frecvent folosită în cazurile severe, unde metodele non-chirurgicale nu sunt suficiente.

Chirurgie reconstructivă

Chirurgia reconstructivă se concentrează pe repararea și refacerea structurilor piciorului afectate de complicațiile diabetice. Aceasta poate include:

• Corectarea deformităților osoase sau articulare care contribuie la presiuni excesive și ulcerații.
• Reconstrucția țesuturilor moi pentru a închide rănile mari și a restabili funcția normală.
• Proceduri de stabilizare a articulațiilor pentru a preveni deformările și ulcerațiile ulterioare. Aceste intervenții contribuie la îmbunătățirea funcționalității piciorului și la reducerea riscului de noi ulcerații.

Intervențiile chirurgicale în tratamentul piciorului diabetic sunt esențiale pentru cazurile severe și complexe. Aceste proceduri, de la bypass arterial și plasarea de stenturi până la debridarea țesutului degradat și chirurgia reconstructivă, au scopul de a salva piciorul, de a preveni complicațiile grave și de a îmbunătăți calitatea vieții pacienților.

Complicații care pot apărea la piciorul diabetic

• Ulcerații severe sunt răni deschise care nu se vindecă și se pot extinde adânc în țesuturi, afectând mușchii și oasele. Aceste ulcerații pot duce la infecții grave și necroză.
• Infecții severe: pot deveni foarte grave, ajungând să afecteze nu doar pielea, ci și oasele (osteomielită) și articulațiile. Infecțiile severe pot necesita tratamente intensive cu antibiotice sau chiar intervenții chirurgicale pentru a îndepărta țesutul afectat.
• Gangrena apare atunci când o parte a țesutului moare din cauza lipsei de sânge. Aceasta este o complicație extrem de gravă care poate necesita amputarea pentru a preveni răspândirea infecției și a salva viața pacientului.
• Amputație: din cauza complicațiilor severe și a infecțiilor incontrolabile, amputarea parțială sau totală a piciorului poate deveni necesară. Aceasta este o măsură drastică, dar uneori indispensabilă pentru a preveni complicații care pot pune viața în pericol.
• Piciorul Charcot, cunoscut și sub denumirea de artropatie neurogenă, este o complicație gravă asociată cu diabetul în care oasele piciorului devin fragile și se pot fractura ușor, ducând la deformări severe. Fără tratament poate duce la dizabilitate permanentă și poate crește riscul de ulcerații și infecții.
• Sepsisul este o reacție extremă a organismului la o infecție, care poate duce la leziuni tisulare, insuficiență organică și moarte, dacă nu este tratată prompt. O infecție severă la nivelul piciorului diabetic poate declanșa sepsisul, necesitând intervenție medicală de urgență.
• Tromboflebita profundă este o condiție în care un cheag de sânge se formează într-o venă profundă, de obicei în picioare. Dacă cheagul se deplasează către plămâni, poate cauza embolie pulmonară, o afecțiune care poate fi fatală.

Metode de prevenire pentru piciorul diabetic?

Prevenirea piciorului diabetic este esențială pentru a evita complicațiile grave. Iată câteva metode eficiente:

• Controlul glicemiei: Menținerea unui nivel constant și normal al zahărului din sânge prin monitorizare regulată și ajustarea tratamentului conform recomandărilor medicului.
• Îngrijirea zilnică a picioarelor: Inspectarea zilnică a picioarelor pentru a identifica tăieturi, bășici, roșeață, umflături sau alte probleme. Folosiți o oglindă pentru zonele greu accesibile.
• Spălarea și uscarea picioarelor: Spălarea zilnică cu apă călduță și săpun blând, urmată de uscarea atentă, în special între degete.
• Hidratarea pielii: Aplicarea unei creme hidratante pentru a preveni uscarea și crăparea pielii, evitând aplicarea cremei între degete.
• Tăierea corectă a unghiilor: Tăierea unghiilor drept și nu prea scurt, evitând colțurile rotunjite. Consultați un specialist dacă aveți dificultăți. (Podologul care este un specialist în sănătatea picioarelor și gleznelor, responsabil pentru diagnosticarea, tratarea și prevenirea afecțiunilor acestor zone, de la probleme comune, precum bătăturile și unghiile încarnate, până la complicații mai severe, cum ar fi deformările structurale și problemele piciorului diabetic.
• Purtarea de încălțăminte adecvată: Alegerea pantofilor confortabili, bine potriviți, care oferă suport adecvat. Evitați pantofii cu tocuri înalte sau vârfuri ascuțite.
• Evitarea mersului desculț: Nu mergeți desculț pentru a preveni rănile și tăieturile accidentale, chiar și în casă.
• Renunțarea la fumat: Renunțarea la fumat pentru a îmbunătăți circulația sanguină și sănătatea generală.
• Activitate fizică regulată: Menținerea unei bune circulații sanguine prin exerciții fizice regulate, alese în consultare cu medicul.
• Vizite regulate la medic: Programarea vizitelor periodice la medic pentru verificarea sănătății picioarelor și primirea de sfaturi personalizate.
• Educarea pacientului: Participarea la sesiuni de educație pentru diabetici și discuții cu medicul despre îngrijirea corectă a picioarelor.

Piciorul diabetic reprezintă una dintre cele mai grave și frecvente complicații ale diabetului zaharat, având potențialul de a duce la infecții severe, ulcerații, gangrenă și chiar amputare. Este crucial să recunoaștem simptomele și să aplicăm măsuri preventive eficiente pentru a evita aceste complicații devastatoare.