Vrei să te lași de fumat? Cum te ajută terapia hiperbară să te refaci

Vrei să te lași de fumat? Cum te ajută terapia hiperbară să te refaci

1. Ce se întâmplă în organism imediat după ce te lași de fumat
2. Cât durează sevrajul și care sunt etapele
3. Încă n-ai făcut pasul? De ce ar trebui să te lași de fumat
4. Simptome frecvente în sevraj și cum să le gestionezi
5. Cum se refac plămânii după fumat
6. Metode practice de recuperare după renunțare
   • Hidratarea și alimentația sănătoasă
   • Mișcare fizică
   • Tehnici de relaxare și gestionare a stresului
   • Suport social și medical
7. Rolul terapiei hiperbare în recuperarea după renunțarea la fumat
8. Ce spun studiile despre terapia hiperbară și renunțarea la fumat
9. Cum decurge o ședință de terapie hiperbară pentru un fost fumător?
10. Renunțarea e posibilă, recuperarea e reală

Renunțarea la fumat este o decizie extraordinară pentru sănătate, dar rareori e liniștită. Majoritatea fumătorilor știu că ar trebui să se lase, însă se opresc la gândul la sevraj: anxietate, insomnie, iritabilitate, tuse, senzația că ceva în corpul lor nu funcţionează. Unii încearcă de mai multe ori și renunță tocmai în momentul în care simptomele sunt cele mai intense, fără să știe că, de fapt, au trecut exact prin faza critică și că ar fi urmat ameliorarea.

Vestea bună este că organismul are o capacitate remarcabilă de refacere, iar beneficiile biologice încep foarte repede după ultima țigară. Iar dacă în trecut singurele opțiuni erau voința pură și substituția nicotinică, astăzi există și metode medicale moderne care pot susține procesul de recuperare. Una dintre acestea este terapia cu oxigen hiperbar, care ajută la oxigenarea țesuturilor și la accelerarea refacerii, mai ales în cazul fumătorilor care au acumulat ani de expunere și pentru care plămânii, circulația și sistemul nervos au nevoie de un sprijin suplimentar.

Ce se întâmplă în organism imediat după ce te lași de fumat

Fumatul afectează aproape fiecare sistem din corp: cardiovascular, respirator, nervos, digestiv și chiar imunitar. Nicotina este substanța care creează dependența, dar în fumul de țigară sunt peste 7.000 de substanțe chimice, dintre care multe toxice și cancerigene. Dar odată cu stingerea ultimei țigări, corpul începe imediat să se curețe și să se adapteze.​

În primele 20 de minute după ultima țigară, ritmul cardiac și tensiunea arterială încep să scadă spre niveluri normale. După aproximativ 12 ore, nivelul de monoxid de carbon din sânge revine la normal. Monoxidul de carbon este un gaz toxic care se leagă de hemoglobină (proteina din sânge care transportă oxigenul) și „ocupă locul" oxigenului, reducând capacitatea sângelui de a oxigena țesuturile. Când monoxidul de carbon dispare, oxigen hiperbaric disponibil în sânge crește natural, chiar și fără intervenție medicală.

În primele 2–12 săptămâni, circulația sanguină se îmbunătățește, iar funcția pulmonară crește semnificativ. În decurs de 1–9 luni, tusea și respirația îngreunată încep să se amelioreze treptat până la dispariție, iar cilii (firele microscopice din plămâni care curăță mucusul și particulele) încep să se recupereze, ceea ce îmbunătățește capacitatea de eliminare a impurităților.

Pe termen lung, renunțarea scade riscul de boli cardiovasculare, cancer pulmonar, accident vascular cerebral și boli cronice respiratorii. Studii publicate în 2023 și 2025 în jurnale de cardiologie confirmă că renunțarea la fumat este una dintre cele mai puternice intervenții pentru reducerea riscului cardiovascular, cu beneficii vizibile chiar și la persoanele care au fumat decenii.

Cât durează sevrajul și care sunt etapele

Sevrajul nicotinic are o componentă fizică (corpul se adaptează la lipsa nicotinei) și una psihologică (creierul caută „recompensa" rapidă pe care o primea din țigări, iar obiceiurile zilnice sunt puternic legate de fumat). Simptomele fizice sunt cele mai intense în primele zile și prima săptămână, iar apoi scad treptat în următoarele 2–4 săptămâni.

Primele 24–72 de ore sunt de obicei cele mai dificile. Pofta de țigară vine în valuri puternice, iritabilitatea este maximă, iar mulți raportează o senzație de agitație interioară. Nivelul de nicotină din sânge scade rapid și receptorii din creier cer doza cu care au fost antrenați să funcționeze. Ca să ameliorezi aceste stări este indicat să bei apă mai multă, să mesteci gumă sau bomboane fără zahăr. Dacă ții gura ocupată, deși nu este indicat să mănânci 3 zile încontinuu, vei putea să treci mai ușor peste cele mai crunte simptome de sevraj ale nicotinei.

În primele 3–7 zile, simptomele includ iritabilitate puternică, anxietate, dificultăți de concentrare, insomnie, dureri de cap, creșterea apetitului și poftă intensă de nicotină. Pentru unii, apare și o ușoară tremurare sau transpirație, semne ale adaptării sistemului nervos autonom. Ideal ar fi ca în această perioadă să îndepărtezi toți factorii de iritație și de stres, dacă e posibil. Poți să introduci mișcarea în programul tău. De asemenea, trebuie să fii atent la cât de mult mănânci, pentru că vei avea tendința să înlocuiești dependența de nicotină cu cea de mâncare, în special că încep să ți se refacă papilele gustative și alimentele vor avea un nou gust.

În săptămânile 2–4, simptomele fizice scad semnificativ, dar poftele psihologice (legate de contexte și obiceiuri) pot rămâne active. De exemplu, pauza de cafea, momentul după masă sau conducerea pot fi „declanșatoare" puternice chiar și după ce dependența fizică de nicotină a trecut. Dacă nu fumezi o lună, poți spune că deja ești nefumător.

După prima lună, pentru majoritatea oamenilor, simptomele fizice au dispărut aproape complet, dar componenta comportamentală și emoțională poate persista luni de zile. De aceea, suportul continuu, medical, psihologic sau din partea unui grup de sprijin, face o diferență majoră în menținerea renunțării pe termen lung.

Încă n-ai făcut pasul? De ce ar trebui să te lași de fumat

Dacă te gândești că te vei lăsa de fumat mai tărziu, de luni sau de pe 1, merită să știi ce spun cifrele oficiale și ce riști de fapt atunci când amâni decizia de a renunța. În România, fumatul rămâne una dintre principalele cauze prevenibile de deces. Conform Institutului Național de Sănătate Publică (INSP), prevalența fumatului zilnic în rândul adulților (date pentru 2021) era de aproximativ 19%, cu diferențe marcante între sexe: 30,8% dintre bărbați și 7,7% dintre femei fumau zilnic. Aceste cifre plasează România printre țările europene cu rate ridicate de fumat la bărbați, iar impactul asupra sănătății publice este masiv.

INSP subliniază că tutunul este responsabil pentru aproximativ 8 milioane de decese anual la nivel global și că, în România, bolile cardiovasculare și cancerul pulmonar, ambele puternic legate de fumat, sunt cauzele principale de mortalitate. Asta înseamnă concret că fumatul nu te pune doar în situația de a tușii mai mult sau de a te simți obosit, ci crește dramatic riscul de infarct miocardic, accident vascular cerebral, cancer pulmonar, BPOC și zeci de alte afecțiuni cronice care reduc semnificativ atât durata, cât și calitatea vieții.

La nivel european, conform Eurostat, există diferențe mari între țări în ceea ce privește prevalența fumatului, dar tendința generală este de scădere lentă a fumatului tradițional, în paralel cu creșterea utilizării produselor alternative (țigări electronice, produse de tutun încălzit). Totuși, România rămâne în zona cu rate ridicate, ceea ce înseamnă că problema este actuală și relevantă pentru sute de mii de români.

Dincolo de statistici, există motive personale și imediate pentru care merită să te lași chiar acum. În primele 20 de minute după ultima țigară, ritmul cardiac și tensiunea arterială încep să scadă. În 12 ore, monoxidul de carbon din sânge revine la normal, iar capacitatea de oxigenare crește. În primele săptămâni, funcția pulmonară se îmbunătățește, iar în câteva luni, riscul de infarct începe să scadă. Pe termen lung, renunțarea reduce riscul de cancer pulmonar cu până la 50% după 10 ani și aproape elimină excesul de risc cardiovascular după 15 ani.

Mai simplu spus: indiferent de vârstă și de cât timp ai fumat, renunțarea aduce beneficii imediate și pe termen lung. Nu e niciodată prea târziu sau mai ușor pentru alții. Aceste date nu sunt doar cifre statistice; ele arată că renunțarea la fumat nu este un lux sau un ideal, ci una dintre cele mai importante decizii de sănătate pe care o poate lua un adult, cu impact direct și măsurabil asupra longevității și calității vieții.

Simptome frecvente în sevraj și cum să le gestionezi

Insomnia este unul dintre simptomele cele mai frecvente și mai deranjante în primele săptămâni. Nicotina era un stimulent și totodată avea efecte asupra ritmului circadian; când dispare, mulți fumători raportează dificultăți de adormire, treziri nocturne frecvențe sau vise lucide. Este indicat să îți faci un program de somn (dacă vrei să faci asta de mai mult timp, acum este momentul) și să eviți băuturile cofeinizate după ora 14. Dacă insomnia devine severă și persistă mai mult de două săptămâni, discută cu medicul despre opțiuni suplimentare, inclusiv terapii comportamentale sau, în cazuri selectate, suport farmacologic pe termen scurt.​

Anxietatea și iritabilitatea sunt efecte directe ale sevrajului nicotinic la nivel cerebral. Nicotina stimula eliberarea de dopamină (neurotransmițătorul recompensei), iar când dispare, creierul trece printr-o perioadă de deficit până se recalibrează.​ Pentru mulți, aceste simptome ating un vârf în primele 3–5 zile și apoi scad treptat. Mișcarea fizică moderată (plimbări rapide, yoga, gimnastică ușoară) poate reduce semnificativ anxietatea prin eliberarea de endorfine. Respirația abdominală lentă și tehnicile simple de relaxare ajută și ele. Dacă anxietatea devine severă sau apare panică, discută cu un medic sau cu un psiholog specializat în dependențe.

Ceața mentală (dificultăți de concentrare, senzația de „cap greu") este frecventă în primele două săptămâni. Ajută să îți structurezi ziua în sarcini mici, să faci pauze scurte cu mișcare și să îți menții nivelul de hidratare și alimentație echilibrată. Această stare se îmbunătățește de obicei după 2–3 săptămâni. Paradoxal, mulți oameni se simt mai obosiți în primele săptămâni după ce s-au lăsat de fumat, deși au renunțat la o substanță stimulantă. Cauza principală este adaptarea sistemului nervos, perturbarea somnului și uneori anxietatea care consumă energie mental.

Tusea, fie ea productivă sau seacă, după renunțarea la fumat îi sperie pe mulți, dar poate fi un semn pozitiv: plămânii încep să își recapete capacitatea de „curățare". Fumatul paralizează cilii (structurile microscopice din căile respiratorii care mișcă mucusul spre exterior), iar când fumatul se oprește, cilii încep să se regenereze și să elimine activ mucusul acumulat și particulele iritante. Ea apare apare în primele săptămâni și poate dura până la câteva luni, în funcție de cat de afectați sunt plămânii. Totuși, dacă tusea este însoțită de febră, sânge în spută, respirație dificilă sau durere toracică persistentă, este esențial să consulți un medic, pentru că acestea pot indica o infecție sau altă problemă.

Cum se refac plămânii după fumat

Plămânii au o capacitate remarcabilă de regenerare, dar viteza și amploarea recuperării depind de cât timp ai fumat și de eventualele daune acumulate. În primele luni după renunțare, clearance-ul mucociliar (capacitatea de eliminare a mucusului) se îmbunătățește, ceea ce reduce riscul de infecții respiratorii, dar și calitatea respirației.

În decurs de un an, funcția pulmonară (măsurată prin spirometrie) poate crește cu până la 10%, în funcție de starea inițială. La persoane tinere, fără boli pulmonare cronice, recuperarea poate fi aproape completă. La fumătorii cu boală pulmonară obstructivă cronică (BPOC) sau cu alte afecțiuni respiratorii, renunțarea oprește progresia bolii și îmbunătățește simptomele, dar daunele structurale acumulate nu sunt complet reversibile.

Pe termen lung (5–10 ani), riscul de cancer pulmonar scade semnificativ, deși nu revine complet la nivelul nefumătorilor, mai ales la fumătorii cu expunere îndelungată. Studiile arată însă că, chiar și la persoane care au fumat decenii, renunțarea are beneficii clare și măsurabile asupra sănătății respiratorii și cardiovasculare.

Metode practice de recuperare după renunțare

După cum am menționat puțin mai devreme, sunt anumite lucruri pe care le poți face pentru a-ți fi mai ușor să treci peste pofta de țigară. Pe lângă terapia hiperbară care îți va ajuta plămânii să se refacă mai repede, poți să introduci în rutina câteva obiceiuri noi, care să te ajute să te refaci mai repede. Iată care sunt acestea.

Hidratarea și alimentația sănătoasă

Hidratarea ajută la eliminarea toxinelor și la menținerea funcției mucoasei respiratorii. În plus, mulți foști fumători confundă setea sau plictiseala orală cu pofta de țigară, iar o gură de apă poate întrerupe circuitul.​

Alimentația echilibrată, bogată în proteine, legume și fructe, susține recuperarea și reduce tendința de creștere în greutate (care este frecventă, dar gestionabilă). Evitarea excesului de zahăr și cafeină poate reduce anxietatea și poate îmbunătăți somnul, ceea ce te vor ajuta să eviți stările de nervozitate asociate sevrajului nicotinic.

Mișcare fizică

Exercițiul fizic moderat este unul dintre cele mai bune leacuri pentru sevraj: reduce anxietatea, îmbunătățește somnul, accelerează eliminarea toxinelor și creează o rutină pozitivă. Nu trebuie să fie intens; mersul alert 30 de minute pe zi este suficient pentru beneficii clare.​ În cazul în care faci deja sport, nu îngreuna antrenamentele, deoarece riști să pui prea multă presiune pe corpul tău. Intensitatea moderată trebuie să fie targetul tău.

Tehnici de relaxare și gestionare a stresului

Respirația abdominală lentă, meditația ghidată, yoga și tehnicile de mindfulness pot reduce anxietatea și pot îmbunătăți controlul asupra poftelor. Multe aplicații mobile de lăsat de fumat, de la cele care au ceasuri până la Mindfulness oferă programe gratuite de suport pentru renunțare, care includ și astfel de tehnici.​

Suport social și medical

Renunțarea este mult mai ușoară cu suport: familie, prieteni, grupuri de suport, medic de familie sau specialist. Ideal ar fi ca în primele zile după ce te-ai lăsat de fumat să nu ieși în oraș și să te vezi cu prietenii fumători. Inevitabil, se va ieși la țigară și pofta se va accentua. Poți să își reiei viața socială după primele două săptămâni de sevraj.

Pe de altă parte, terapia de substituție nicotinică (plasturi, gumă, spray) și medicamentele validate (varenicline, bupropion) cresc semnificativ șansele de succes pe termen lung, în special atunci când ieși din casă sau treci prin perioade stresante.

Rolul terapiei hiperbare în recuperarea după renunțarea la fumat

Dacă ai mai încercat să te mai lași de fumat, fără succes, atunci ar trebui să iei în considerare terapiile moderne care să te ajute să treci mai ușor peste sevraj. Aici intră terapia hiperbară ca opțiune modernă de sprijin medical.

Este important să fie clar de la început: terapia hiperbară nu este un tratament pentru sevraj nicotinic în sine, ci o metodă medicală validată pentru multiple indicații (vindecarea rănilor, recuperare post-traumatică, susținerea oxigenării în condiții de hipoxie tisulară), care poate fi utilizată și ca adjuvant în contextul refacerii după fumat, mai ales la persoane cu afectare pulmonară sau vasculară acumulată.

Terapia cu oxigen hiperbar presupune inhalarea oxigenului medical 100% într-o cameră presurizată, la presiuni de 1.5 până la 3 atmosfere absolute (ATA). Practic, pacientul respiră oxigen pur într-un mediu în care presiunea aerului este de 1.5–3 ori mai mare decât presiunea atmosferică normală. Acest lucru crește semnificativ cantitatea de oxigen dizolvată în plasmă (partea lichidă a sângelui), independent de hemoglobină, ceea ce permite oxigenului să ajungă mai ușor în țesuturile cu circulație redusă sau afectată.​

La fumători, circulația și oxigenarea țesuturilor sunt afectate de ani de expunere la monoxid de carbon, nicotină (care are efect vasoconstrictor) și inflamație cronică. Oxigenul hiperbaric poate susține procesele de reparare a țesuturilor, poate reduce inflamația și poate îmbunătăți funcția endotelială (stratul interior al vaselor de sânge). Iar asta se traduce printr-o perioadă mai scurtă de refacere a corpului, iar starea de bine te va ajuta să treci mai ușor peste perioada de sevraj.

Ce spun studiile despre terapia hiperbară și renunțarea la fumat

Pentru că este foarte important ca orice decizie pe care o iei să fie informată, iată câteva studii care leagă terapia cu oxigen hiperbar și renunțarea la fumat, dar și de mecanismele biologice din spatele acestei metode de recuperare.

Un studiu pilot publicat în 2022 de Wilson și colaboratori în Pain Medicine a evaluat terapia hiperbară ca adjuvant în sevrajul de opioide la pacienți aflați pe metadonă. Studiul a fost dublu-orb, randomizat, și a comparat terapia cu oxigen hiperbar (90 de minute la 2.0 ATA, oxigen 100%) cu o condiție „sham" (aer la presiune scăzută). Rezultatele au arătat îmbunătățiri mai mari în grupul care a beneficiat de terapie hiperbară pentru durere, dorința compulsivă de a utiliza narcotice și alți indicatori.

De ce este acest studiu important pentru cei care au renunțat la fumat? Ei bine, studiul arată că terapia hiperbară poate fi luată în serios ca posibil adjuvant în sindroame de dependență și sevraj, prin mecanisme care ar putea include modularea inflamației, îmbunătățirea oxigenării cerebrale și susținerea proceselor de neuroplasticitate.​

Pe componenta cognitivă (care este afectată în sevraj prin ceață mentală și dificultăți de concentrare), un trial randomizat controlat publicat în 2020 de Boussi-Gross și colaboratori în Aging a raportat îmbunătățiri ale performanței cognitive la adulți vârstnici sănătoși după un protocol HBOT de 60 de ședințe, 5 zile pe săptămână, 90 de minute la 2 ATA. Investigațiile imagistice (RMN cu substanță de contrast) au arătat creșteri ale fluxului sanguin cerebral în regiuni asociate cu memoria și atenția. Studiul nu a analizat direct sevrajul, însă arată că oxigenul hiperbaric poate susține funcțiile cognitive, un beneficiu important pentru foștii fumători care se confruntă cu ceață și oboseală mentală în primele săptămâni.

În plus, studiul lui Granger și colaboratorii din 2005 care a analizat direct oxigenul ca ajutor în sevrajul nicotinic, a observat că administrarea de oxigen poate influența anumiți neurotransmițători din creier (cum ar fi dopamina) și ar putea reduce parțial simptomele de sevraj. Practic, e mai mult o dovadă de concept: oxigenarea creierului poate schimba modul în care se simte sevrajul. De aici, putem trage concluzia terapia cu oxigen poate ajuta la gestionarea mai ușoară a sevrajului nicotinic.

Având în vedere beneficiile terapiei hiperbare: creșterea cantității de oxigen care ajunge la țesuturi, reducerea inflamației, ajută la eliminarea monoxidului de carbon din sânge, adjuvant pentru oboseală cronică și recuperare, aceasta poate fi un instrument util, dar trebuie folosit cu așteptări realiste, protocol corect și în cadru medical supravegheat., alături de un pneumolog.

Cum decurge o ședință de terapie hiperbară pentru un fost fumător?

Pentru cine tocmai s-a lăsat de fumat, experiența unui pacient cu terapia hiperbară concretă contează mult mai mult decât detaliile tehnice seci, așa vom descrie procedura în termeni practici pentru tine.

O ședință de terapie durează, de obicei, între o oră și două, în funcție de planul stabilit cu medicul. La început, presiunea din cameră crește treptat, ca să îi dea timp corpului să se adapteze, iar la final scade la fel de lent, ca într-un avion care urcă și apoi coboară lin. Cea mai frecventă senzație este o ușoară presiune în urechi, foarte asemănătoare cu decolarea sau aterizarea, care se rezolvă simplu, prin înghițit, căscat sau micile manevre pe care le faci instinctiv când „ți se înfundă” urechile.

Pentru un fost fumător, partea importantă este că nu intri direct în cameră, ci întâi ai o discuție medicală serioasă. Iar la Hyperbarium vei găsi o echipă profesionistă de medici deschiși care înțeleg că primul pas spre recuperare este acceptarea problemelor deja existente. Aici, medicul îți ia istoricul (de cât timp ai fumat, ce alte boli ai), îți face un consult și clarifică împreună cu tine de ce ar fi utilă terapia și ce poți să aștepți de la ea. Se verifică atent dacă ai probleme ORL (sinuzite, probleme vechi de echilibrare a presiunii în urechi), afecțiuni pulmonare (cum ar fi pneumotorax în antecedente sau BPOC sever) ori alte boli care ar putea face procedura riscantă sau mai puțin eficientă. Pentru cine a fumat mult timp, acest pas este și un moment bun de evaluare generală a plămânilor și a stării de sănătate.

În timpul ședinței nu ești singur în cameră. Ți se monitorizează pulsul și tensiunea, iar dacă ai diabet se urmărește și glicemia, pentru că organismul reacționează diferit la oxigen și presiune când există și alte boli la mijloc. Personalul medical este prezent tot timpul, vede ce se întâmplă în cameră și poate vorbi cu tine printr-un sistem de comunicare, astfel încât, dacă simți vreun disconfort sau ai o nelămurire, poți să le spui imediat.

Cât despre câte ședințe sunt necesare, răspunsul nu este unul universal valabil, ci adaptat. Pentru cine se află în perioada de refacere după renunțarea la fumat, un plan poate însemna, orientativ, între 10 și 20 de ședințe, făcute de câteva ori pe săptămână. Cel mai porbabil nu vei simți efectele terapiei hiperbare după prima ședință, ci va trebui să aștepți până când vei avea parte de: oxigenare mai bună, susținerea proceselor de reparare, o stare generală de energie și claritate care se construiește treptat. În timp, mulți observă nu doar că respiră mai bine, ci și că tolerează mai ușor oboseala și stresul perioadei de după renunțare, tocmai pentru că organismul lor primește un sprijin în plus în efortul de a se vindeca după ani de fumat.

Renunțarea e posibilă, recuperarea e reală

Renunțarea la fumat este una dintre cele mai importante decizii de sănătate pe care le poți lua, indiferent de vârstă sau de cât timp ai fumat. Sevrajul nicotinic este real și poate fi intens, dar are un vârf și apoi scade. Simptomele precum insomnia, anxietatea, iritabilitatea, oboseala și tusea sunt normale în primele săptămâni și sunt semne că organismul se adaptează și se reface.

Metodele practice precum somnul corespunzător, mișcarea, alimentația echilibrată, hidratarea și suportul social, fac diferența și pot transforma o experiență de luptă cu pofta într-un proces gestionabil. Iar dacă vrei un sprijin medical suplimentar, mai ales dacă ai fumat mult timp și simți că te refaci greu, terapie hiperbară este o opțiune validată științific, sigură și din ce în ce mai accesibilă, care susține oxigenarea țesuturilor, reduce inflamația și poate îmbunătăți starea generală de bine în perioada critică de după renunțare.

Mesajul final este simplu: corpul tău vrea să se vindece. Renunțarea la fumat îi dă șansa să facă asta. Iar terapie cu oxigen hiperbar, alături de celelalte metode validate, poate fi un aliat puternic în această călătorie.